Analiză tactică. Trecerea la sistemul cu 4 fundași

Într-un articol anterior prezentam apariția sistemului cu 3 fundași, pus la punct de celebrul antrenor al tunarilor, Herbert Chapmann și cunoscut de multă lume sub denumirea de WM. Astăzi aducem la cunoștința cititorilor felul în care ți-a făcut apariția sistemul de joc cu 4 fundași.

Pe 25 noiembrie 1953, stadionul Wembley găzduia celebrul amical Anglia-Ungaria. Gazdele nu au cunoscut gustul înfrângerii pe teren propriu niciodată în istoria lor fotbalistică, iar ”maghiarii magici” veneau la Londra din postură de campioni olimpici. A urmat o lecție de fotbal predată de Gustav Sebeș, antrenorul de atunci al maghiarilor, oaspeții câștigând cu scorul de 6-3, partida intrând definitiv în istoria fotbalului sub denumirea de ”Match of the Century”. Era pentru prima dată când naționala Albionului pierdea un meci pe teren propriu, însă acest rezultat era important și din alt punct de vedere, însemnând decăderea sistemului WM, născut în Marea Britanie. Naționala Ungariei folosea un sistem nou încă din timpul Turneului Olimpic, desfășurat în 1952 la Helsinki, după ce Sebeș a făcut o inovație. L-a retras pe atacantul central Hidegkuti stabilindu-i totodată sarcini de conducător de joc. În acel moment, un fundaș central al englezilor era tot timpul scos din joc, știind că trebuie să marcheze numărul 9 advers, care de obicei era atacantul central. Englezii nu au remarcat capcana, iar ceilalți doi înaintași maghiari, Puskas și Kocsis jucând mult avansați au reușit să exploateze la maxim spațiile libere din defensiva total debusolată a insularilor.

Studiind cu atenție sistemul folosit de naționala Ungariei, celebrul antrenor Sepp Herberger a găsit totuși un antidot tactic pentru ofensiva maghiară. Marcaj sever ”om la om”, folosind 4 oameni pe linia defensivă, fiecare dintre ei urmând să ia în primire câte un adversar din linia de atac a maghiarilor. Liebrech și Mai marcaj la Puskas și Kocsis, iar fundașii laterali aveau în grijă extremele Toth și Czibor. Hidegkuti, omul cheie al sistemului gândit de Sebeș a fost luat în primire și aihilat de către mijlocașul Eckel. Acest plan a fost pus în practică la mondialul din 1954, atunci când Germania a câștigat trofeul suprem. Așezarea adoptată de Herberger a însemnat practic trecerea la sistemul cu 4 fundași, tot de atunci urmând ca sistemele de joc să fie exprimate cifric ( 4-2-4 sau 4-3-3). Aceste denumiri vor fi folosite doar câțiva ani mai târziu, atunci când Brazilia va face senzație la CM din Suedia folosind sistemul 4-2-4, devenit celebru cu această ocazie, chiar dacă nu era cu nimic diferit de așezarea folosită de finalistele din 1954.

La turneul din 1962, păstrând o linie de 4 fundași, brazilienii au surprins prin noua așezare folosită. Zagalo a fost retras din poziția de extremă în linia de mijloc alături de Didi și Zito, acel clasic pe atunci 4-2-4 devenind 4-3-3. În avanposturi râmăneau Garrincha, Vava și Amarildo, ultimul devenit titular după accidentarea lui Pele.

Datorită acestei așezări cu 4 fundași, fotbalul intra pe făgașul unei defensive accentuate, mai ales cel european. E perioada în care își face apariția și celebrul ”catenaccio”, având ca exponent principal Inter-ul lui Helenio Herrera. Pe lângă cei 4 jucători din defensivă, Helenio mai pune în spatele lor un om, numit libero, care avea datoria să ”măture” tot ce trecea de zidul din fața sa. Cu această așezare, 1-4-3-2, Inter învinge la Viena, în finala CCE din 1964, pe Real Madrid adepta încă a unui sistem asemănător celui cu 3 fundași. ”Catenaccio-ul” italian a evoluat în continuare, ajungând ca unele echipe din peninsulă să folosească chiar un 1-5-3-1, denumit și ”super-catenaccio”, dar care nu a fost de lungă durată.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s