Gary Lineker este unul dintre cei mai mari jucători care au îmbrăcat tricoul naționalei de fotbal a Angliei, deținând recordul de goluri marcate de un englez la turneele finale ale World Cup (10) și este al treilea marcator all-time în urma lui Wayne Rooney și Bobby Charlton, alți doi jucători legendari ai Albionului. Fostul atacant al Barcelonei mi-a rămas în memorie în primul rând datorită golului reușit în semifinala contra RFG-ului de la mondialul italian, când a egalat situația pe tabelă după ce s-a debarasat de doi apărători adverși, faza la care și-a arătat din pli calitățile de număr 9, chiar dacă la naționala a jucat cel mai mult cu numărul 10 pe tricou.
Actualmente om de televiziune, Lineker și-a început cariera de fotbalist profesionist la echipa din orașul natal Leicester, în tricoul căreia câștigă titlul de golgheter la finalul sezonului 84-85, avându-l ca partener în atac pe Alan Smith. Pentru Leicester a evoluat în 194 de partide înscriind 95 de goluri. Dorind să-și apere titlul de campioană, Everton îl transferă pe Lineker în schimbul a 800.000 de lire sterline. Trecând printr-o perioadă excelentă, Gary câștigă din nou titlul de golgheter, dar nu poate ajuta “caramelele” să își treacă în palmares un nou titlu, pierzând lupta în fața marii rivale din oraș. Din postura de jucător al lui Everton ajunge cu naționala țării sale până în sferturile campionatului mondial din Mexic, pierzând însă în fața unui Maradona imperial, care ajutat și de “mâna lui Dumnezeu” înscrie de două ori, trimițând Anglia acasă. Totuși, vârful Angliei are parte de o satisfacție individuală, câștigând titlul de golgheter al “mundialului” cu 6 reușite.
După turneul final, antrenorul Terry Venables îl aduce la pachet cu un alt britanic, Mark Hughes, pe Nou Camp, suma plătită de catalani ridicându-se la 2,8 mil. de lire sterline. Lineker are astfel ocazia să evolueze pentru prima dată în cupele europene, deoarece echipele engleze erau interzise în Europa după “dezastrul de la Heysel”. Englezul nu a dezamăgit nici pe Nou Camp, fiind iubit de suporterii blau-grana mai ales datorită hattrick-ului reușit împotriva rivalilor de la Real, într-o partidă câștigată de echipa sa cu 3-2. În 1988 Lineker își trece în palmares Copa del Rey, iar sezonul următor Cupa Cupelor, trofeu câștigat în urma unei finale împotriva Sampdoriei, scor 2-0. După 3 ani, perioadă în care a evoluat în 103 partide marcând pentru catalani 43 de goluri, Lineker decide să părăsească Catalunia după ce antrenorul Johan Cruyff decide să îl folosească pe post de mijlocaș dreapta, poziție pe care nu s-a putut acomoda.
Alex Ferguson dorește să îl aducă pe englez la Manchester pentru a reface parteneriatul cu Mark Hughes, însă Lineker preferă să joace pentru Tottenham, echipă care îl transferă după ce achită Barcelonei suma de 1,1 mil de lire sterline. Lineker își domonstrează clasa și pe White Hart Lane, marcând 67 de goluri în 105 partide jucate. Câștigă titlul de golgheter pentru a treia oară la capătul sezonului 89-90, iar în 1991 câștigă alături de gruparea londoneză FA Cup, după o finală cu Nottingham Forest. Atacantul englez și-a adus contribuția si la câștigarea acestui trofeu, înscriind o dublă împotriva rivalilor de la Arsenal. În 1990 Lineker face din nou un mondial excelent, înscriind de 4 ori și conducând naționala Albionului până în semifinale, acolo unde avea să fie eliminată de RFG. A fost poate ultima mare generație a fotbalului englez, nici pînă în ziua de astăzi nereușind să mai atingă asemenea performanță.
Pe data de 2 mai 1992, Lineker joacă ultima partidă în fotbalul mare după ce acceptă oferta venită din Liga Japoneză, urmând să evolueze timp de două sezoane pentru Nagoya Grampus Eight. Înainte de a pleca în Asia mai bifează 3 prezențe la un turneu final, fiind prezent la Euro 92 în Suedia, însă fără a avea realizări deosebite, Anglia marcând un singur gol în cele 3 partide din faza grupelor. În ultimul meci din grupă contra Suediei, Lineker a fost schimbat de antrenorul Graham Taylor în minutul 62, luându-i astfel șansa de a egala recordul de goluri în tricoul naționalei, deținut în acel moment de Bobby Charlton. În momentul schimbării acesta a fost vizibil deranjat, luând locul pe bancă fprp măcar să arunce o privire către selecționer. La scurt timp Suedia a înscris golul victoriei, Anglia fiind eliminată de la turneul final.
Sunt de părere că Lineker mai putea evolua la nivel înalt, având doar 32 de ani în momentul în care a părăsit scena fotbalului european. A fost un atacat de rasă, un killer în fața porții adverse, un atacant complet, care lovea mingea la fel de bine cu ambele picioare. Sa fiu sincer, am un singur regret în ceea ce îl privește pe Lineker, acela că l-am văzut prea puțin jucând.
Revista de fotbal 