Despre Blanc, Unai Emery și PSG

La finalul partidei pierdure în fața celor de la Nice, Unai Emery avea o figură împietrită, în acel moment realizând probabil că titlul e pierdut. Un titlu care pe vremea lui Blanc devenise obișnuință, dar fără să fie considerat o performanță notabilă, în condițiile în care PSG-ul defila în campionat. Suporterii, conducerea clubului visau la câștigarea UCL, iar Blanc nu era capabil să ducă acest obiectiv la bun sfârșit. Așa că pe Parc des Princes a aterizat Unai Emery, antrenor care făcuse minuni la Sevilla și care părea soluția perfectă pentru ca acest proiect să aibă ca finalitate o finală mult visată în competiția supremă.

Din păcate pentru suflarea fotbalistică din Paris, tehnicianul spaniol nu a reușit nici măcar atât cât reușise predecesorul său, iar PSG a fost nevoită să părăsească UCL încă din optimi, la capătul unui umilitor 1-6 pe Nou Camp. Era un prim semnal de alarmă. Nici în campionat lucrurile nu erau strălucite, dar exista speranța că situația poate fi redresată. Astfel că înaintea partidei de duminică seara Parisul înregistrase 8 victorii consecutive în campionat, egalând la puncte echipa din Principat, dar având un meci mai mult disputat. O victorie pe Coasta de Azur era singura opțiune a elevilor lui Unai Emery, pentru a mai spera la titlu. Din păcate pentru parizieni, Lucien Favre, în opinia mea un antrenor mult prea puțin băgat în seamă, mult subevaluat, i-a dat o lectie dură lui Unai Emery, iar PSG mai are șanse doar teoretice la titlu. AS Monaco are în acest moment nevoie de doar două victorii în patru partide pentru a fura coroana Parisului, iar la cum se desfășoară lucrurile, nu pare ceva greu de realizat. Spre finalul partidei de la Nice s-a văzut în atitudinea jucătorilor parizieni și frustrarea acumulată în acest sezon, unul cu care nu erau deloc obișnuiți. Cred că puțini își puneau problema titlului în vară, mai ales că toată lumea era obișnuită ca PSG-ul să câștige Ligue 1 la pas. E adevărat, este poate primul sezon din era arabă, când au avut o contracandidată serioasă, la un moment dat chiar două, dar asta nu scuză înfrângerile înregistrate, 5 la număr, tot atâtea câte au înregistrat cu Blanc la timonă în ultimele două sezoane. Dacă privim în urmă, dacă ne uităm la situația actuală, putem trage concluzia că nu era chiar așa de rău cu Blanc, deși recunosc, nici eu nu am fost încântat de fostul tehnician al campionilor Franței.

Un impact negativ în traseul echipei a avut și startul campionatului, atunci când PSG s-a urnit foarte greu. Unai a avut nevoie de mult timp să cristalizeze o formulă de start, un unsprezece de bază, timp în care a pierdut puncte prețioase. Unii spun că a avut dificultăți în a se impune într-un vestiar atât de greu, plin de jucători cu personalitate, genul de jucători cu care Unai nu era obișnuit să colaboreze. Totuși, Blanc a avut un vestiar mult mai dificil, dacă ne gândim că îl avea și pe Zlatan, fapt datorită căruia a fost nevoit să-l trimită pe Cavani în flanc, alt jucător cu personalitate și care nu s-a împăcat cu acel rol. Ideea e că fotbalul ne-a demonstrat încă odată că nu e o știință exactă, că niciun antrenor din lume nu îți poate garanta succesul, chiar într-un caz ca acesta, unde PSG avea de departe cel mai bun lot din Ligue 1. Chiar dacă eliminarea din Liga a fost dureroasă și rușinoasă, eșecul din campionatul intern cred că va atârna mult mai greu în ceea ce privește viitorul tehnicianului spaniol la Paris, el ratând un obiectiv care mulți considerau că se poare câștiga chiar și cu magazionerul clubului pe bancă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s